Iedera si legenda ei

A deschis ochii si a clipit, orbita de razele soarelui. Politicoasa, a salutat in stanga si in dreapta, fara sa faca plecaciuni prea adanci. De mica era mandra. Isi dorea sa creasca repede, sa le intreaca pe toate suratele plante, sa stea aproape de soare si sa ii zambeasca din toate frunzele sale. Zis si facut! Iedera noastra se agata de orice lucru iesit in cale, isi infigea radacinile in orice crapatura, isi salta frunzele tot mai sus si se desfacea in tot mai multe fire, de parca ar fi dorit sa cucereasca lumea. Gurile rele chiar asta spuneau, ca iedera vrea sa imparateasca intreg pamantul. Ea nu lua in seama barfele. Crestea, crestea, fir cu fir si nod cu nod, intr-o viteza ametitoare. 

Intreaga vara s-a dezvoltat iedera noastra, mai ceva ca Fat Frumos din legendele populare. Devenise ea insasi o legenda printre celelalte plante. Era frumoasa, de un verde aprins, curat, avea tulpinele flexibile, sa nu se rupa la orice pala de vant si nu se temea de arsita soarelui, ci ii zambea fericita.

Spre toamna, iedera acoperise deja un perete de casa, un gard, un stalp si un copac. Avea nevoie de tot mai mult soare si de tot mai multa hrana, caci se iubise pe furis cu un ieder din vecini si acum se pregatea sa devina mamica. Invidioase, celelalte plante si-au unit fortele si au decis sa o detroneze pe regina neincoronata a gradinii.

Au mers toate la Zeul Florilor si l-au rugat sa le asculte plangerea, caci toate erau triste si se vestejeau vazand cu ochii din cauza iederei ce le fura soarele, spatiul si hrana. Zeul Florilor s-a maniat cumplit afland adevarul si a chemat-o imediat pe iedera la dansul. 

-De astazi inainte te vei opri din crestere pana in primavara. Frunzele ti se vor pata, iar fructele se vor albastri si nimeni nu se va mai teme de expansiunea ta. 

Auzind toate acestea, iedera s-a inrosit de suparare. A inchis ochii de un albastru inconfundabil si s-a rugat soarelui. Stiind ca iedera il adora, soarelui i s-a facut mila de ea si a incercat sa minimalizeze blestemul aruncat de Zeul Florilor. 

-Iti sortesc sa ramai frumoasa pana la sfarsitul toamnei. Lumea sa se opreasca si sa te admire, sa iti rupa firele si sa le duca in case, la caldura, sa iti adune in buchetele copiii (fructele) s[ sa ii aseze in vaze, sa isi impodobeasca incaperile cu ei!

De atunci iedera creste inalta intreaga vara, iar toamna se face parca mai frumoasa, desi are frunzele patate. Oamenii se mira de frumusetea ei si se grabesc sa rupa cate o mica amintire...