Pana si florile se ofilesc vazand ce au devenit oamenii

As vrea sa fie doar o legenda, insa nu este.  Pare sa vina apocalipsa. Pana si florile se ofilesc vazand ce au devenit oamenii. In acest moment nu am dispozitia necesara pentru a scrie pentru legendele florilor o poveste pe aceasta tema, insa o voi face in curand, caci ea deja s-a nascut si creste in mintea mea. Ramaneti aproape. 

In luna august am vizitat niste prieteni in Anglia. Aveau casa plina de flori, lucru care m-a dat peste cap, caci eu le-am pierdut, rand pe rand, din cauza animalelor. Cainii imi daramau ghivecele, iar acasa, in Romania, pisicilor le placea sa rascoleasca pamantul din ghivece si chiar sa isi faca nevoile in el. 

Fun Dog Facts: Coloring Book Children Aged 4-10 years

Intoarsa in Scotia, m-am plimbat prin magazine pentru a-mi cumpara flori. Am luat un pui de ficus cu vreo 7 frunze, un soi de palmier cu frunze de un metru, un asparagus mic, dar bogat. Mai aveam doua feluri de cactus (asta nu le-a placut cainilor). Am mai cumparat de pe market place o floare cataratoare (imi scapa numele la ora asta, caci sunt foarte obosita). 

Legendele florilor sunt tot ce pot darui in acest moment

Legendele florilor sunt tot ce pot darui in acest moment

Am deschis acest blog, Legendele florilor, cu mare drag si cu speranta ca voi avea suficient timp sa ma ocup de el, caci tare imi doresc sa pot povesti lumii despre ceea ce imi trece prin cap si despre legendele care imi imaginez ca ar fi putut fi.

Realitatea mi-a aratat ca viata e grea si trebuie traita. Trebuie sa muncesc pentru a castiga bani. Uneori sunt prea obosita pentru a ma bucura de pasiunile mele. In drumurile mele ma opresc mereu si fotografiez flori frumoase. In minte mi se nasc imediat povesti, numai ca rareori am timp sa le dezvolt si sa le notez undeva.

In secret sper ca va veni ziua cand voi putea scrie doar ceea ce vreau si atat de mult cat imi doresc. Nu numai despre diverse legende, ci despre tot ceea ce ma pasioneaza. Cine stie cand, si mai ales daca, se va intampla... Eu ma straduiesc zilnic sa muncesc mai mult si mai bine, sa ma informez si sa imi imbogatesc cultura generala.

O legenda cu flori albe

O legenda cu flori albe

Adevarul adevarat este ca nu am la indemana vreo legenda, insa vreau sa va arat niste floricele albe superbe. Legenda spune ca ma plimbam cu cainele pe strada cand le-am vazut. Poza nu este prea clara din cauza ca Bruno se tot zbatea in lesa, preocupat fiind sa miroasa niste urme proaspete. Tot legenda spune ca aceste flori albe stau ascunse intr-un folder din calculator inca din primavara anului 2018. Fotografia a fost facuta in Scotia.

Ce face un model de videochat

Cautam pe internet informatii despre ceea ce face un model de videochat de fapt, caci nu stiam sigur si nu voiam sa raman cu nelamuriri, cand am gasit un articol care contine o poveste foarte interesanta, care ar putea fi folosita cu succes oriunde si oricand pe post de indemn motivational. Pana la urma, despre asta este viata, despre a ne urma visul pas cu pas, de a depune oric efort pentru a ajunge la capatul tunelului, acolo unde luminita se transforma in soare calduros. Asadar, sa vedem despre ce era povestea pe care am gasit-o cand am tastat pe google cuvintele ce face un model de videochat.

O tanara care a fost dintotdeauna convinsa ca poate face mai multe cu viata ei s-a angajat la un cunoscut studio de videochat pentru a castiga rapid bani multi si, atunci cand a avut destui bani, si-a implinit visul de a deveni creator de moda si de a realiza cele mai frumoase rochii pe care si le putea imagina. Mai mult, fata inca mai pastreaza legatura cu respectivul studio de videochat

Stela Popescu a murit

Marea actriță Stela Popescu a murit la vârsta de 81 de ani, în urma unui stop cardio-respirator.

Actrița a fost găsită la ora 15.40 fără suflare, de un echipaj SMURD.

SMURD spune că apelul a fost primit la 15,32, la 112, din partea fiicei. La fața locului a ajuns un echipaj care a putut constat doar decesul. Conform SMURD, Stela Popescu era decedata de ceva vreme.

Stela Popescu s-a născut la 21 decembrie 1935 într-o familie de învățători modești, iar prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci dușman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Brașov. În 1953, susține examenul de admitere la facultate și este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunță după un an și jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, iar în paralel continuă să susțină spectacole de teatru. La sfârșitul facultății, este repartizată la Teatrul din Brașov, acolo unde ajunge să susțină 400 de spectacole pe an.

Legenda unei flori galbene si a corbului singuratic

Legenda spune ca in Scotia traia o pasare neagra, un corb singuratic caruia ii placea sa se foloseasca de vantul salbatic pentru a plana pe deasupra pamantului. Dorea sa fie permanent la curent cu tot ceea ce se intampla acolo, jos, unde el poposea numai pentru cateva clipe, cat sa verifice o margica stralucitoare, o piatra cu forma deosebita sau poate sa ciuguleasca niste firimituri de paine cazute pe asfaltul umed.

Intr-una dintre aceste plimbari a zarit corbul frumoasa floare galbena ce tremura sub cerul mohorat. Aproape rapus de mila ei, zburatorul a adunat in cioc picuri de ploaie si i-a presarat peste fustita plantei, sperand ca asa o va putea incalzi. Dar vremea rece a facut ca apa sa ii dea frisoane florii. Degeaba a incercat, draga de ea, sa o amestece cu lacrimile suferintei.

Aminoacizi

Cei care au fost atenti la orele de chimie din scoala stiu deja ca aminoacizii sunt substante specifice materiei vii, ca pot fi caracterizate prin prezenta in aceeasi molecula a unei functii acide si a unei functii bazice si care intra in compozitia proteinelor. Este stiut, de asemenea, faptul ca fiecare culturist are mare grija la ceea ce mananca, la tot ceea ce inseamna sanse mai multe pentru a ajunge la performantele dorite.

Aminoacizii, din cate am inteles de la cei care s-au documentat mai mult in legatura cu tot ceea ce inseamna culturism, sunt necesari unei bune functionari a organismului si din acest motiv multi dintre cei care practica aceasta disciplina sportiva au grija sa introduca in alimentatie produsele potrivite sau, dupa caz, sa foloseasca diverse suplimente nutrivive care sa contina cele necesare.

Legenda florilor de papadie

Legenda florilor de papadie

Se spune ca traia candva pe pamant un barbat care umbla din floare in floare, ca un fluture hoinar. Era tot atat de frumos pe cat sunt fluturii in miezul verii. Ii placea sa se parfumeze si sa se imbrace elegant, caci doar asa putea cuceri femeile care ii placeau. Din pacate, acest crai nu statea prea mult timp intr-un loc. De cum reusea sa vrajeasca o femeie, isi lua zborul spre zari mai albastre, in cautarea unei alte cuceriri, lasand in urma lui lacrimi, suferinta si multe blesteme. 

Intr-o zi, rugamintile si blestemele femeilor inselate au fost auzite de catre zei. Se spune ca soarele s-a intunecat de manie si a promis ca le va razbuna. A intins o raza lunga si l-a atins cu ea pe barbatul caruia ii placea sa umble din floare in floare, din femeie in femeie. Omul a simtit cum valuri de fierbinteala il cuprind si mai apoi il molesesc. A ramas locului, incremenit. 

S-a transformat intr-o floare. Floarea de papadie, o planta frumoasa, cuminte,

Floarea de iris (floarea de stanjenel) si legenda ei

-Uite, mami, am gasit o gura-leului uriasa! se aude o voce limpede ca un clopotel.

Copilul intinde manuta si atinge cu delicatete petalele de un violet deschis ale unui stanjenel rasarit in gradina. Mama zambeste cu ingaduinta, ca de obicei, si ii spune copilului ca floarea mov nu este gura-leului, desi are o forma asemanatoare, ci o floare de iris, un stanjenel. 

-Dragul meu, floarea de iris nu este doar foarte frumoasa si discret parfumata, ci are si o poveste interesanta. Daca esti cuminte, cand intram in casa iti spun care este legenda ei.

Vezi aici lista cu cele mai bune idei cadouri copii pentru 1 iunie, dar care se potrivesc foarte bine si pentru alte ocazii: Paste, Craciun, zi de nastere, zi onomastica, serbare gradinita, serbare scolara etc. 

Mama si copilul se prind de maini si se ascund in umbra casei, acolo unde povestile se nasc, infloresc si raspandesc arome fine.

https://youtu.be/dTri1LX7J64

Se spune ca pe lume traia candva un baietel. Era un copil timid, care prefera sa stea in gradina, ascuns de privirile oamenilor. Isi canta melodiile invatate de la bunica, impletea coronite din flori de buna dimineata si uneori, cand obosea, lasa pasarile cerului sa il adoarma prin trilurile lor. 

Intr-o zi, la baiat in curte a intrat o fetita. Avea parul galben ca spicul graului si o rochita de un mov deschis. Fata, pe care o chema Iris, era indrazneata, spre deosebire de el, care era atat de sfios. I-a povestit baiatului ca a venit la bunici, in vacanta, ca s-a plictisit singura si ca ar dori

Legenda fructelor de curpen (clematis vitalba)

Nu ma cunoasteti, insa memoria mea isi aminteste de fiecare dintre voi. V-am vazut trecand grabiti pe langa mine, in drumul spre serviciu, spre piata, spre gradinita sau spre scoala. Nu mi-ati acordat nici macar o privire. Sunt doar o biata planta mladie, subtirica si mult prea indrazneata. Dorinta de a supravietui ma invata sa ma agat de viata si de garduri cu disperarea plantei neiubite, inutile. Fructele mele, desi atat de frumoase, cu o forma unica, nu intereseaza pe nimeni. Nici oamenii, nici pasarile cerului nu se uita spre ele si nu le admira gingasia, iar asta ma doare pana in adancul sevei ce urca spre varfuri.

Dintre atatea plante ce impodobesc planeta, tocmai eu s-a nimerit sa fiu cea urata si nedorita. E un sentiment cumplit de apasator, un gand ce sfasie inima si lasa rodul tremurand in toamna. Vazand ca fructele mele sunt pe cale sa inghete, am inaltat o ruga fierbinte catre Zeul Florilor. Doar el are puterea de a face bine acolo unde e rau, de a aduce dreptatea in lume, de a oferi fiecaruia atat cat merita. Ofilita, cu fructele aproape degerate,