Suzana cu ochi negri, o floare galbena cu centru maro negru

 Am aflat astazi numele uneia dintre florile mele preferate - Rudbeckia hirta. Pentru ca nu imi transmitea absolut nimic, am mers mai departe cu cautarea si am descoperit ca in popor, aceasta floare galbena cu centrul maro negru poarta numele de Susan cu ochi negri sau Suzana cu ochi negri. Exista o legenda americana despre aceste flori galbene ca niste margarete, o poveste romantica pe care vreau sa o pastrez pe blog si sa v-o ofer totodata si voua.

Exista o poezie scrisa de John Gay, Black-Eyed Susan, pe care am tradus-o cu chat gpt. Sper sa va placa, desi are unele scapari pe care mi-e lene sa le corectez. Mai jos veti gasi si o legenda a acestor flori galbene si am convingerea ca o sa fie pe placul tuturor. 

Suzana cu ochi negri

Toată flota era ancorată în Golf, 

Steagurile fluturau în vânt ușor, 

Când Susan cu ochi negri urcă la bord; 

„O, unde-mi voi găsi dragostea curată? 

Spuneți-mi, marinari veseli, spuneți-mi adevărat 

Dacă iubitul meu William navighează printre voi.”

William, sus pe catarg legănat de valuri, 

Cum îi auzi vocea cunoscută, oftă 

Și privirea lui căzu în jos: 

Coarda alunecă rapid prin mâinile sale arzătoare, 

Și ca un fulger, pe punte aterizează.

Așa cum ciocârlia, sus în aer, 

Își strânge aripile la piept 

Când își aude chemarea ascuțită a perechii, 

Și cade îndată în cuibul său: 

-Cel mai nobil căpitan din flota britanică 

L-ar invidia pe William pentru acele dulci săruturi.

„O Susan, Susan, iubire dragă, 

Jurămintele mele vor rămâne mereu adevărate; 

Lasă-mă să șterg acea lacrimă ce cade; 

Ne despărțim doar ca să ne întâlnim din nou. 

Schimbați-vă cum vreți, vânturi; inima mea va fi 

Busola fidelă ce spre tine mereu va arăta.

„Nu crede ce spun oamenii de pe uscat 

Care îți umplu mintea constantă cu îndoieli; 

Îți vor spune că marinarii, când sunt departe, 

În fiecare port o amantă găsesc; 

Da, da, crede-i când îți spun așa, 

Căci tu ești prezentă oriunde m-aș duce.

„Dacă spre coasta Indiei navigăm, 

Ochii tăi îi văd în diamante strălucitoare, 

Respirația ta este vântul picant al Africii, 

Pielea ta este de fildeș alb. 

Astfel, fiecare obiect frumos pe care îl privesc 

Trezește în sufletul meu un farmec al frumoasei Sue.

„Deși bătălia mă cheamă din brațele tale, 

Nu lăsa, frumoasa mea Susan, să te întristezi; 

Deși tunurile răcnesc, ferit de răni 

William se va întoarce la iubita lui. 

Iubirea întoarce gloanțele care zboară în jurul meu, 

Pentru ca lacrimi prețioase să nu cadă din ochii Susanei.”

Boțmanul a dat cuvântul de temut, 

Velele s-au umflat în vânt; 

Nu mai poate sta la bord: 

S-au sărutat, ea a oftat, el și-a plecat capul. 

Barca ei se îndepărta cu greu spre țărm; 

„Adio!” a strigat ea; și și-a fluturat mâna albă ca un crin.

Legenda florilor galbene cu centru maro negru, susan cu ochi negri (Suzana cu ochi negri)

În vremuri de demult, într-un mic sat așezat la poalele unui munte sacru, trăia o tânără fată pe nume Susana. Era cunoscută în tot satul pentru bunătatea ei și pentru ochii săi negri, plini de compasiune și iubire. Susana avea un dar special: ea putea simți suferința oamenilor și, prin rugăciune, aducea alinare și speranță celor aflați în nevoie.

Într-o zi, satul a fost lovit de o secetă cumplită. Pământul s-a uscat, culturile au pierit, iar oamenii erau disperați. Susana și-a dedicat zilele rugându-se neîncetat la Dumnezeu, cerând ajutor pentru comunitatea ei. Rugăciunile ei erau atât de sincere și pline de credință încât îngerii au început să plângă pentru suferința celor din sat.

Într-o noapte, Susana a avut un vis. În visul ei, un înger de o frumusețe nemaiîntâlnită i-a apărut și i-a spus: „Susana, Dumnezeu a auzit rugăciunile tale. Mâine dimineață, mergi la poalele muntelui sacru și vei găsi un dar divin.” Trezindu-se, Susana a simțit o pace profundă și a știut că trebuie să urmeze instrucțiunile îngerului.

În zorii zilei următoare, Susana s-a îndreptat către muntele sacru. Când a ajuns, a văzut o priveliște minunată: o câmpie întreagă era acoperită de flori galbene cu centrul negru, parcă mii de ochi negri se uitau la ea, plini de recunoștință și iubire. Susana a căzut în genunchi, știind că aceste flori erau un semn al speranței și al răspunsului la rugăciunile ei.

Când s-a întors în sat, a adus cu ea câteva dintre aceste flori. Oamenii au fost uimiți de frumusețea și simbolismul lor. Au plantat florile în grădinile lor, iar în scurt timp, norii au început să se adune pe cer și ploaia binecuvântată a căzut, aducând viață și prosperitate pământului uscat.

De atunci, aceste flori au fost numite „Susană cu ochi negri”, în amintirea tinerei care a avut credință și a adus speranță comunității sale prin rugăciune și iubire. Ele au devenit un simbol al credinței neclintite și al puterii rugăciunii de a transforma suferința în binecuvântare.

Povesti crestine pentru copii cu morala gasiti aici.

Va invit sa descoperiti si alte legende de flori:

Legenda iasomiei

Basina porcului floare

Legenda florii de castan

Lalele

Poezii de dragoste triste