espressocafe.ro

luni, 25 mai 2015

Buna dimineata!, Zori de zi sau Tradescantia Andersoniana

Se intampla cu niste ani in urma, pe vremea cand femeile care faceau multi copii erau declarate mame eroine. Ea se maritase de mica si facuse copii unul dupa altul. Ii iubea pe toti cu aceeasi masura si le permitea sa faca tot ce voiau, sperand ca asa nu vor simti lipsurile pe care ea nu le putea acoperi. Cresteau copiii si cu paine goala. 

Buna dimineata la cafeluta!

Isi petreceau zilele pe marginea drumurilor, cautand urzici si ciupercute. Ochii lor albastri erau mereu senini, de un albastru cum doar cerul il poate avea uneori, inainte de furtuna.


  espressocafe.ro 

Caci nu stiau, dragii de ei, cat de aproape era apocalipsa... Mama, ca orice mama, nu rata nici o ocazie pentru a se lauda cu puii ei. Ba ca sunt uniti la bine si la rau, ba ca au ochi frumosi, ba ca se pricep sa adune pana si roua zorilor de zi, ba ca sunt politicosi si dau buna ziua oricarui trecator... 

Suparati pe atatea laude ce urcau grabite la cer, zeii s-au razbunat cumplit. I-au sortit mamei sa ramana vesnic alaturi de copiii ei cu ochi albastri, sa stea pe margine de drum si sa culeaga roua din zori de zi, ba chiar i-au obligat sa dea tuturor Buna dimineata!


In luna mai, cand veti zari aceasta planta cu florile adunate buchetel, cand veti privi in ochii lor albastri, cand veti auzi de nicaieri un Buna dimineata! soptit timid, sa stiti ca ati intalnit Zori de zi sau Tradescantia Andersoniana...


Odinioară, într-un mic sat ascuns în văile misterioase ale munților, trăia o tânără și frumoasă fată pe nume Elena. Ea era cunoscută în toată regiunea pentru dragostea ei nemăsurată față de natură și pentru simțul său profund al conexiunii cu lumea vegetală. Fiecare plantă, copac și floare se închinau în fața acestei fete, simțind puterea și iubirea ei.

Într-o dimineață plină de ceață, Elena s-a trezit cu o dorință neobișnuită în inimă. În timp ce se plimba prin grădina sa, a observat o floare ciudată și frumoasă care își deschidea timid petalele în fața razelelor calde ale soarelui. Culoarea vibranta și delicatețea ei au făcut-o pe Elena să rămână fascinată și să se apropie cu o ușoară teamă. A atins delicat petalele și în acel moment, ceva magic s-a întâmplat.

Floarea, cunoscută acum sub numele de Tradescantia Andersoniana sau floarea de buna dimineata, a prins viață sub degetele ei. Încântată de miracolul pe care îl văzuse, Elena a început să studieze cu atenție această floare și a descoperit că ea avea o putere extraordinară. De fiecare dată când primea atingerea unei persoane cu o inimă pură și bună, floarea înfloreștea și împrăștia în jurul ei un parfum divin, eliberând o energie pozitivă în întreaga comunitate.

Vestea despre minunata floare Tradescantia Andersoniana s-a răspândit rapid în toate colțurile pământului, iar oamenii din toate ținuturile s-au adunat pentru a o vedea și a experimenta puterea ei vindecătoare. Era o viziune incredibilă: grădinile erau umplute de flori care înfloriseră ca urmare a conexiunii cu oamenii care le atingeau cu iubire și respect.

Cu toate acestea, puterile miraculoase ale florii erau însoțite și de o mare responsabilitate. Elena a devenit gardiana florilor de buna dimineata și a fost aleasă să împărtășească cunoștințele și puterile acestora cu restul lumii. Ea a străbătut ținuturile îndepărtate, călătorind din sat în sat, aducând speranță și vindecare acolo unde era nevoie.

În ciuda vieții ei pline de aventură și sacrificiu, Elena a continuat să rămână modestă și curajoasă. Nu căuta slavă sau recunoștință, ci se bucura pur și simplu de fericirea pe care o aducea oamenilor în viața lor. Și în timp ce povestea ei răsună încă și astăzi în văile munților, florile de buna dimineata continuă să crească și să înflorească în grădinile oamenilor, amintindu-le că dragostea și bunătatea pot aduce miracole chiar și în cele mai întunecate zile.





2 comentarii: