marți, 29 decembrie 2015

Inelul de logodna

Pe unul dintre blogurile mele sosesc zilnic vizitatori in cautarea unei povesti cu printi si printese. Din pacate, titlul articolului care ii aduce acolo este inselator. Povestea nu este despre printi si printese. Asta nu ma poate impiedica sa scriu aici una care sa le fie de ajutor celor ce au nevoie. 
Intr-un castel de la marginea lumii traia candva o printesa cu parul balai. Prea putina lume auzise de frumusete-i rapitoare, caci tatal sau o tinea ascunsa in turnul de la miza-noapte. Ii permitea sa iasa in gradina plina de flori numai pe inserat, cand ziua se ingana cu noaptea. Pentru a-si trece timpul mai usor si pentru a-si alunga plictiseala, printesa obisnuia sa cante un cantecel vesel: 
"Ascunsa la umbra de frasinel,
Printesa cu ochi de stanjenel
Viseaza ca va primi un inel
De la un print frumusel"
Nici nu stia, draga de ea, cat adevar se ascundea in versurile simple pe care le inventase. Dar, ca in orice poveste care se respecta, personajele trebuie sa treaca intai prin diverse aventuri pentru a ajunge sa traiasca fericiti pana la adanci batraneti. Si cum se plimba printesa prin gradina invartind intre degete un fir de papadie, iata ca dinspre regatul de miazazi s-a auzit un zgomot puternic si, intr-o clipita, fata a fost inconjurata de o ceata de calareti in armuri stralucitoare. In fruntea lor se afla cel mai frumos si mai mandru print de pe pamant. A coborat de pe cal, a ingenunchiat la picioarele ei si a rostit, emotionat:
-Draga printesa, te rog alege de aici un inel de logodna, caci astazi am de gand sa te cer de la tatal tau si sa te duc in regatul meu. Voi lupta cu toti ceilalti pretendenti la mana ta, voi trece prin apa si foc pentru tine, voi incerca sa depasesc cu bine toate probele la care ma va supune tatal tau. Stiu, te iau prin surprindere. Citesc asta in ochii tai. Trebuie sa stii ca de multe ori m-am strecurat pana la gardul gradinii tale pe inserat, cand se ingana ziua cu noaptea, pentru a te vedea. Vazandu-te azi, vazandu-te maine, m-am indragostit de tine, de frumusetea ta, de cumintenia ta, de vocea melodioasa ce rasuna printre florile parfumate. Sper din toata inima sa ma placi si tu, sa fii de acord sa te mariti cu mine candva. Te rog, iti poti alege un inel de logodna?
Printul intinde spre fata o tableta. Pe ecranul ei se putea vedea site-ul e-ring.ro. Printesa nu intelegea nimic. Si cum ar fi putut intelege faptul ca printul venea din alt timp, ca pentru el viitorul era de fapt prezent, ca imprumutase de la teatru costumul de razboinic numai pentru a nu o speria? Da, printul era de fapt un tanar artist venit din viitor. Oferind printesei un inel de logodna, spera sa o poata lua in lumea lui, in epoca moderna in care fetele intrau pe internet pentru a-si alege cel mai frumos inel de logodna. Daca povestea este adevarata, trebuie sa specificam faptul ca printesa nu intelegea mare lucru din ceea ce spunea printul, insa ochii lui frumosi si vocea calda o faceau sa se indragosteasca de el. Promisiunea unui inel de logodna ii facea sufletul sa vibreze de bucurie. Printesa se indragostea de print si deja visa sa ii fie mireasa. Nu avea nici o importanta ca nu intelegea tot ce ii spunea el despre internet, despre site-uri, despre lumea lui din viitor. Avea incredere deplina in el si isi dorea sa scape de turnul in care tatal sau o tinea inchisa. 
A intins un deget spre tableta si a atins emotionata un inel de logodna. Pe acesta il dorea. In vreme ce printul dadea comanda, in spatele lor s-a ivit batranul rege, tatal fetei. In prima clipa a crezut c niste razboinici voiau sa ii rapeasca frumoasa copila, mandria lui, soarele sau. Apoi a inceput sa inteleaga. Nu mare lucru. Nimic despre viitor. dar prezentul era atat de placut! Fata lui, printesa lui, era ceruta in casatorie de un print fermecator, imbracat in armura stralucitoare... 
Cum s-au desfasurat lucrurile in continuare veti putea afla intr-un articol viitor... :p

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu